Actiuni culturale
Sectiune realizata cu sprijinul D-lui Codrin COMAN,
Doctor în Filosofie
|
|
"POP CULTURE" – La Belle Époque si The Golden Years. Vraja vremurilor de altadata
|
|
• La belle époque (1890-1914)
• Anii '20
• Anii '30, "The Golden Years"
O curioasa, dar semnificativa nostalgie cuprinde sufletul colectiv, urban, de o vreme incoace. Unul dupa altul, cluburi, saloane, restaurante isi creeaza ambiante de anticariat, cu forme Biedermeier, Art Nouveau ori Art Deco.
Ei bine, astfel de elemente "stylish" si "glamour", si apoi imbinarea care sa evite kitsch-ul tin de o cunoastere aplicata! Aerul aristocratic si iluzia patinei vremii nu se realizeaza convingator si nu vor avea impact si seductie daca mobilierul si toata accesorizarea au fost completate fara discernamant. Ca atare, ceea ce vizam noi este o introducere in elemente specifice care pot recrea continuturile "vremurilor de altadata": filmul mut si musical-ul, cabaretul si vodevilul, fashion-ul vestimentar si Buickul sau Fordul, advertising-ul de neon din Paris, Berlin si Bucuresti, trenurile de placere si Titanicul, glamour-ul hotelier din Havana si Hawaii – toate acestea participa la esenta vremurilor, permitandu-ne o privire nu numai tandra, dar si comprehensiva catre ceea ce ne fascineaza. E vorba de a decela o dimensiune din structura omului modern, fie el de la 1900 (La belle époque), interbelic (The Golden Years) sau contemporan. De a ne cunoaste pe noi insine dupa formula cunoasterii prealabile a trecutului din care provenim.
Haituit de ziua de maine, agasat de noile prejudecati si realizand cumva ca progresul poate fi considerat de fapt un regres mistificat, omul de azi cauta oxigen in nisele unui trecut idealizat, cel de dinainte ca nebunia si alienarea sa inceapa. Nostalgia fireasca, pentru propria tinerete si copilarie, este dublata de aceasta, paradoxala si stranie, pentru o varsta pe care de fapt n-am trait-o.
La belle époque (1890-1914)
Sfarsit de veac XIX si anii… '00 si '10, va sa zica decadele propriu-zise La belle époque! Ia fiinta cultura pop – obiectul de vanzare-savurare al unei noi societati urbane, de consum. Corelatul ei subiectiv este un tip de constiinta aparte si, pe de-a-ntregul, un suflet special, de ale carui luminisuri si penumbre cautam sa ne apropiem! Iubirea si seductia, temerile si speranta, elanul moravurilor si fraiele moralei, toate intrezarite prin imaginile si sunetele care din acele vremuri ne-au mai ramas. Poze sepia sau, cu un procedeu abandonat dupa Primul Razboi, colorate artificial. Ultimele crinoline si jobenuri. Cantecul de lebada al sfioseniei, care se aude in privirile imortalizate, dar si al elegantei aristocratice, stufoase si baroce. Cilindrii de ceara de la fonograf, placile de ebonita de la gramofon si palnia acustica aurie. Cainele Nipper (?). Afisul de reclama si de cabaret. Can can-ul. Muzica rag si de promenada. Opera si opereta ca muzici pop (!). Hartia de muzica si performance-ul de acasa. Diplomatica matrimoniala, cu parinti intelesi si petitori.
Sectiunea aceasta vine cu informatii deosebite pentru uzul si discernamantul anticarilor, profesionisti ori colectionari amatori!
Anii '20
Anii '20 au fost cei mai nebuni. Cum altfel? daca atunci pop-cultura a zamislit jazzul si daca muzica pop a tinerilor vremii era jazz! The Roaring Twenties sau Jazz Age! Fetele s-au tuns baieteste si au ridicat cortina (fusta) deasupra vitrinei (ciorapul de matase). S-au certat cu parintii, s-au distrat-plimbat fara incuviintare si necuvincios – si s-au insotit cu cine au vrut! Tipologia lor (Flappers, Vamps and Sweet Young Things). "Boala de dragoste". Dezordinea amoroasa de la Berlin si suferintele morale de la capatul decadentei. Foxtrot si charleston. Intonatiile jazzului, intre libertatile ludice ale negrilor si eleganta scolita a interpretilor albi. Industria de hituri! Vedetele cantecului: fete ciripitoare si crooners langurosi. Inca o estrada a sentimentalismului: muzica de salon. Shopping therapy la feminin si prohibition la masculin.
Auditorii interesati de psihologiile si moravurile de epoca, precum si nostalgicii muzicii de altadata vor fi rasfatatii acestei sectiuni!
Anii '30, "The Golden Years"
Decada cea mai spectaculoasa, mai vie, mai diversa, mai pasionata… Moravurile libere, descoperite in anii '20 (The Roaring Twenties), se conjuga cu erosul clasic, romantios si idealist, intr-o expresie vestimentara si intr-un fashion general care, asemanator, impaca nonconformismul scandalos al generatiei flappers cu eleganta luxurianta din La belle époque, rezultatul fiind "vaporosul" si aspectul "streamlined". Sau, mai concis si mai cuprinzator, cultura "glamour".
Bal musette parizian si swing new-yorkez. Streamlined cars si glamorous girls. De pe Broadway in Hollywood: musical-ul. Melancolia de fond si aparenta diafana: dance band-ul, de la "hot band" la "sweet orchestra". O noua specie de salon: "cocktail piano". Vedetele placilor de patefon si cota pietei romanesti. "Parlez-moi d'amour!", icoana dragostei iluzionate. Nazisti vs. americanizare. Memoria noastra, a prezentului si nostalgia umbrelor, a trecutului – dimensiuni ale unei magii intre fiinta si nefiinta. Despre cum ar trebui alcatuit meniul muzical, in cafenelele si restaurantele cu ambianta retro-interbelica.
Va invitam la film! Gloomy Sunday.
La "Gloomy Sunday" (cantecul unguresc "Szomorú Vasárnap") ne-am referit pe larg in sectiunea "Eros si Pathos" – o incercare catre… sufletul de amor al celor de odinioara. A fost supranumit "the suicide song", iar autoritatile din cateva tari europene i-au interzis vanzarea discografica si programarea radio! Melodia actiona ca distilatul dintr-un alambic vrajitoresc: un acid care se alia cu boala din dragoste si adancea depresia, pana la aluzia mortii ca eliberare. Versurile lamureau ca iubirea adevarata nu spune povesti atunci cand rosteste "esti viata mea!" sau "nu pot trai fara tine!". Asa ca, dintre nefericitii sedusi si abandonati, destui urmau imboldul si-si puneau capat zilelor – indiscutabil un fenomen alarmant (si fara corespondent!) al timpului.
Realizatorii coproductiei germano-maghiare din 1999 au intuit mina de aur din spatele unei asemenea istorii – prea… romantica sa fie adevarata! Istoria unui cantec cum, cu certitudine, n-a mai fost altul; dar si a unui alt tip de oameni, de suflet, de judecati si evaluari. Veti simti intocmai farmecul glamour-ului original, de epoca – si veti inspira parfumul intepator de patimi grele (si al iubirii pe viata). Vizionare placuta!
|
IMAGINE SI SENS
|
|
• Cum intelegem ce vedem?
Traim intr-o lume tot mai artificiala, pe care omul o repune in cauza asiduu si o preschimba din ce in ce mai implicat. In acelasi timp, natura nu inceteaza sa ne farmece si ramane termenul de comparatie fata de care creatia umana (si in primul rand tehnologia) ar trebui sa se justifice si, eventual, cenzureze. Ce sa intelegem din noi si din lume in aceasta existenta tot mai contradictorie si, astfel, mai apasatoare? Solicitati la maximum de serviciu si stresati de incerta zi de maine, noi nu mai avem timp pentru studiu si carti. Dar avem ochi pentru tot ce ne inconjoara, fie plasmuirile naturii, fie nascocirile omului! Daca ne-am dumiri ce este cu noi si viata doar privind cu patrundere la cele vazute?
Imaginea este simbol, iar intreaga lume – o carte deschisa, pentru cei care invata sa „citeasca” lucrurile, atunci cand le privesc. Va invitam sa deprindeti interpretarea sensului imaginilor si sa deschideti ochii catre frumusetea si adevarul care, totusi, dainuie in ansamblul si in detaliile lumii. Cu atat mai mult cu cat obiectul va fi imaginea in genere, asadar neocolindu-se nici artele plastice si cinematograful!
|
BUCURIILE MUZICII |
|
• Exercitii de cultivare a gustului, atentiei si intelegerii
Job-ul modern, cu birourile comasate, unde calculatoarele lucreaza si in acelasi timp ruleaza fisiere audio sau sunt conectate la site-uri radio, este numai un aspect al omniprezentei muzicii in vietile noatre. Mai sunt apoi sonorizarile laborioase din hipermarket-uri, dar si simplele radio-uri care „merg” in orice pravalie. Muzica fiind peste tot, ascultarea a devenit inconstienta. Pe de o parte simtim nevoia de muzica si o producem, pe de alta parte nici n-o mai auzim si trecem pe langa darul ei meloterapeutic si chiar spiritual.
Educarea acuitatii si gustului in materie de muzica este, in aceste conditii, oportuna si necesara. Mai mult inca, pe langa valorificarea sa antistres, trebuie sa reinvatam ca muzica este o forma de cunoastere, unde se releva adevarurile fundamentale ale lumii si isi gasesc expresia cele mai profunde date ale conditiei umane si ale sufletului omenesc. Va propunem sa parcurgeti pasii necesari pentru talmacirea sensului muzicii participand la o serie de intalniri interactive.
|
CINEMA PARADISO
|
|
• Filmul, ne dispune sau ne pune pe ganduri?
Daca televizorul a acaparat timpul liber, ajungand un background al vietii cotidiene care functioneaza neconditionat, fie ca omul il urmareste intr-adevar cu atentie, fie ca nu, filmul a ramas factorul de distractie care trebuia sa fie. Poate ca principalul. O vizionare este o sarbatoare a zilei, cand se convoaca familia ori prietenii, ca si toata atentia catre suportul mediatic. Dar nu trebuie sa uitam statutul de arta al cinematografiei! Or, arta pune pe ganduri, tulbura si inspira: instruieste!
Prin urmare, nu ne vom bucura pe deplin de potentialul mirajului de celuloid si nu vom avea, fata de cinematograf, o raportare in cunostinta de cauza, daca-l vom privi numai ca pe un divertisment. Vom gasi impreuna raspunsuri la intrebarile: „Ce inseamna un film bun?”, „Ce inseamna un film de consum excelent?”, „Ce inseamna un film de arta exceptional prin a carui imagine sa intrevezi raspunsuri la intrebarile elementare?”.
|
EDUCATIA CIVICA, INTRE GLOBALIZARE SI IDENTITATE |
|
• Discernamant si adaptare in societatea globalizata
Mai profund decat criza economica prin care trecem si decat locurile comune ale preferintelor si preocuparilor care definesc viata cotidiana a acestor ani, fenomenul globalizarii este semnul distinctiv al epocii noastre si planul de unde se determina atat criza (si posibila ei solutionare), cat si valorile si prioritatile „la zi”. Intrucat globalizarea progreseaza in detrimentul structurilor particulare, punand in discutie ceea ce este national si regional, cetateanul se vede prins intre aceasta voce a timpurilor si rezistenta propriilor sale reprezentari. Nu-i e usor sa accepte despre gandirea sa de pana mai ieri ca este o prejudecata; nu-i e usor ca, dupa ce a acceptat totusi, sa si gandeasca realmente altfel.
Exista, in concluzie, o criza psihologica – de adaptare a conceptiei comune despre om, lume si viata – in dreptul mai palpabilei crize economice. E nevoie de o consiliere corespunzatoare, de o instruire specifica – in beneficiul acelora care resimt probleme de integrare in lumea care se edifica. Ce sunt eu, mai intai si in masura care conteaza cel mai mult? Persoana, familist, profesie, etnic, european... sau om pur si simplu? Pe urma, sunt chiar toate componentele globalizarii aspecte pozitive, dupa cum ideile traditionale despre familie, copii, justitie si natiune ar putea fi prejudecati pana la ultima? Repudiem pur si simplu trecutul sau recunoastem in el si parti bune, de care sa nu ne despartim?
Propunem un program de dezbateri-lectii-workshop-uri in cadrul carora vom invata sa ne punem intrebari, pana la a reflecta la raspunsuri!
|
SEMINAR DE ARTA CULINARA MEDITERANEANA |
|
• Traditie italiana, arta, istorie, degustare
Tema nr. 1 - Secretele uleiului de masline
|
|
|
|